Aprilie 2007

Mă numesc Sorin Mihai Olteanu, sunt născut la 27 aprilie 1953 şi locuiesc în Bucureşti. Fost prof. de greacă veche la Academia Internaţională pentru Studiul Istoriei Religiilor şi al Culturilor din Bucureşti, sunt acum cercetător (CP III) la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan". Din 2010 sunt doctor în istorie cu o teză despre toponimele balcanice în "De Aedificiis" a lui Procopius din Cezareea.

Clasele primare le-am făcut la Şcoala de Muzică (azi Liceul de muzică 'Dinu Lipatti'), unde am studiat pianul. Mai târziu am învăţat singur şi alte instrumente (în primul rând chitară, blockflüte şi instrumente cu claviatură: claviton, orgă electronică ş.a.). Pe când eram în liceu am avut şi o formaţie ('Bis') cu care cântam pe la case de cultură, ceaiuri dansante şi pe litoral. Îmi plac Beatles, Rolling Stones, The Mamas and the Papas, ca şi alte formaţii ale anilor '60 dar, mai mult decât toate, Jimi Hendrix. Piesa cea mai dragă inimii mele este Wait until tomorrow (vezi si Muzica mea).

Tot din copilărie m-au preocupat în mod deosebit artele plastice, ajungând cu timpul un destul de bun desenator (după revoluţie am fost chiar animator principal la studioul de desene animate franco-belgiano-român 'Dacodac'). Am făcut deasemenea sculptură şi modelaj, mai târziu chiar şi bijuterie şi cizelură în argint, ca profesionist.

Am urmat cursurile liceului 'Dimitrie Cantemir' din Bucureşti, în ultima serie de băieţi din ţară. Optând pentru secţia umanistă am avut norocul să devin elevul preferat al d-nei prof. de limba latină Maria Zarifopol-Economu, azi în SUA, căreia îi voi rămâne veşnic îndatorat. D-sa m-a pregătit pentru admiterea în facultate şi, după ce am reuşit la examen, mi-a dăruit spre aducere aminte un exemplar rarisim din Dikţionarulŭ Elino-Româneskŭ al lui Grigore Ioanidŭ (după Skarlatos Vizandios), 1864-1869.

Am absolvit în 1976 Facultatea de Limbi Clasice a Universităţii Bucureşti. Aici am avut onoarea de a fi studentul unor mari clasicişti, profesori şi oameni de ştiinţă, între care prof. Cicerone Poghirc, prof. Dan Sluşanschi, prof. Traian Costa, prof. Petru Creţia, prof. Iancu Fischer, prof. Felicia Vanţ-Ştef, prof. Francisca Băltăceanu, acad. Al. Graur, prof. Dumitru Tudor şi alţii, care m-au învăţat nu doar carte, ci şi să iubesc ştiinţele limbii şi mai ales indo-europenistica, tracologia şi istoria limbii române.

Am participat cu comunicări la mai multe congrese şi simpozioane de tracologie. Nu am publicat până acum decât câteva articole, dar am adunat de-a lungul vieţii materiale pentru mai multe instrumente fundamentale ale tracologiei şi am studiat domenii fără de care nu se poate avea o privire de ansamblu asupra antichităţilor de care mă ocup: epigrafie, paleografie, geografie istorică, istoria limbii române ş.a.m.d. Am lucrat mult la înţelegerea şi la lămurirea izvoarelor istorice, mai ales 'De Aedificiis' a lui Procopius (pe care am şi tradus-o în română), Strabo, Pliniu, Ptolemeu şi Iordanes (pe care deasemenea l-am tradus), ca şi asupra materialului epigrafic. Prin anii '90 am avut o scurtă serie de emisiuni la TVR dedicate istoriei limbii române (mai precis vocabularului religios cel mai vechi, cel de origine latină).

Vorbesc şi scriu franceză (mai bine) şi engleză, dar pot citi şi în germană, bulgară, spaniolă şi, fireşte, în italiană, pentru că pentru un român care ştie latină italiana este practic un dialect. Dintre limbile vechi ştiu mai bine latina şi greaca veche (nu şi pe cea modernă), care au fost materiile principale în facultate. Am studiat deasemenea vechea persană cu prof. Sluşanschi, sanscrita cu prof. Costa, bengali cu prof. Amita Ray (măritată Bhose) şi gotica (singur). Am urmat şi cursul de micenologie al prof. Iancu Fischer, lucrând la descifrarea şi traducerea tăbliţelor în linear B. M-am ocupat şi de alte scrieri vechi din regiunile mediteraneene: linearul A, scrierile cretane (între care cea de pe discul de la Phaistos), silabarul cipriot etc. Am rămas pasionat de lingvistica indo-europeană şi de tracologie (ca ştiinţă a limbilor dispărute fără texte scrise), deşi în ultimii ani preocupările mele de ordin istoric au devenit prevalente.

În 1998 am descoperit computerul şi am început să învăţ limbaje de programare. Acum îmi pot scrie singur aplicaţii destul de complexe în mediul Visual Basic, în HTML, SQL ş.a.